În România, sunt peste 450 de mii de oameni care îşi sărbătoresc onomastica.
Dintre bărbaţi, cel mai întâlnit prenume este Ştefan – 307.196 persoane, iar la femei Ştefania – 121.107 persoane.
Printre derivatele masculine se numără: Fane, Fănel, Fănică, Istvan, Ştefănel, Ştefănuş, Ştefănuţ.La femei, derivatele sunt: Fana , Fănica, Fănuţa şi Ştefana – 18.652.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ștefan
O veche tradiție spune că de ziua Sfântului Ștefan este bine să-i aducem în casă icoana care să-i ajute pe creștinii cu probleme de sănătate, dar și pe cei care se judecă de multă vreme cu alte persoane.
Pentru sporul casei și sănătatea rudelor bolnave este bine ca în 27 decembrie să dăruim icoana Sfântului sau o candelă nouă, aprinsă.
În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ștefan, care au formă rotundă și sunt făcute dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere.
Ele amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ștefan. După sfințirea în biserică, se împart copiilor săraci.
În această zi persoanele certate trebuie să se împace.
Cine a fost Sfântul Ștefan
Sfântul Ștefan a fost un diacon din Ierusalim, considerat drept primul mucenic sau martir creștin condamnat la moarte de autorități.
Numele este de origine grecească – Stephanos – și înseamnă „coroană”, „ghirlandă”, „cunună” cu care erau răsplătiți învingătorii.
Sfântul Ștefan a fost condamnat la moarte în anul 33, pentru că propovăduia credinţa în rândul oamenilor. Românii au un cult deosebit pentru Sfântul Ștefan. Numeroase biserici au ca hram sărbătoarea Sfântului Ștefan, iar creștinii poartă în număr mare acest nume.